România intră în era Medicinei 3.0: primul Congres Internațional de Longevitate din Europa de Sud-Est a fost organizat la București de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României

Bucureștiul a găzduit primul Congres Internațional de Longevitate din România și din Europa de Sud-Est, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, marcând intrarea țării noastre în dialogul global privind extinderea duratei vieții trăite în sănătate. Pentru România, acest eveniment reprezintă un pas strategic: trecerea din zona de informare în zona de implementare și colaborare internațională în domeniul longevității.

Evenimentul a reunit zece cercetători de top internaționali din șapte țări, alături de specialiști români din domeniul medical geriatric, neuroștiinței și sănătate publică. Invitații internaționali își desfășoară activitatea la unele dintre cele mai prestigioase organizații academice și centre de cercetare din lume în domeniul longevității, printre care se numără Harvard Medical School, Universitatea Yale, LEV Foundation (SUA), Karolinska Institutet (Suedia), University of Salford, Barts Heart Center, University of Birmingham (Marea Britanie) și Israel International Longevity Alliance. Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Națională a României, în fața unui public numeros, format din medici, cercetători, profesori universitari, studenți la medicină și reprezentanți ai instituțiilor medicale și academice din România, interesați de cele mai noi direcții în știința longevității.

Cei mai mulți dintre cercetătorii și liderii științifici din cadrul instituțiilor internaționale de prestigiu, prezenți la eveniment, au concluzionat că, datorită evoluției accelerate a științei, procesul de întinerire celulară ar putea deveni în următorii ani chiar mai rapid decât îmbătrânirea. Acest concept este analizat pe larg de Dr. Aubrey de Grey, președinte al Fundației LEV din SUA și unul dintre cei mai influenți cercetători din lume în domeniul longevității.

„În acest moment nu putem realiza cu adevărat întinerirea celulară sau a întregului corp în mod corespunzător. Tehnologiile de ultimă generație vor fi absolut esențiale pentru a readuce organismul într-o stare funcțională, pentru că sunt modalitățile prin care putem repara diferitele tipuri de deteriorări din corp. Cred că avem o șansă de 50% să atingem acest punct, pe care eu îl numesc „viteza de evadare a longevității”, în următorii 12 până la 15 ani ceea ce nu este deloc mult.”, a declarat Dr. Aubrey de Grey.

Cercetătoarea Sara Hagg de la Institutul Karolinska, Suedia – instituție care acordă premiile Nobel, a prezentat concluziile studiilor ei despre îmbătrânirea biologică umană și despre direcțiile actuale de cercetare.

„Încercăm mereu să găsim metode eficiente de a interveni în procesul biologic al îmbătrânirii. Ceea ce știm până acum este că schimbările de stil de viață funcționează foarte bine pentru menținerea sănătății, iar în acest fel îmbătrânirea biologică este mai lentă. Acest lucru ajută la prevenirea multor boli, iar cercetările continuă pentru a înțelege mai bine mecanismele celulare ale îmbătrânirii”, susține Sara Hagg.

Patrick Paine de la Harvard Medical School a explicat posibilitatea reprogramării celulelor, astfel încât acestea să poată fi „întinerite”.

„Reprogramarea celulară se referă la ideea de a lua, de exemplu, o celulă a inimii sau una a ficatului și de a o readuce la o stare anterioară, iar în timpul acestui proces se dovedește că celula este, de fapt, întinerită. Ținta finală va fi tratarea bolilor asociate vârstei, iar speranța este ca, în loc de efecte secundare, să avem beneficii secundare – cum ar fi faptul că, poate, trăim puțin mai mult.”, susține Patrick Paine.

La Congresul Internațional de Longevitate, cercetătorii invitați au prezentat studii esențiale despre mecanismele îmbătrânirii. Profesorul João Pedro de Magalhães de la Universitatea Birmingham din Marea Britanie a prezentat rezultatele cercetărilor sale pe balena de Groenlanda și șobolanul-cârtiță golaș – două dintre speciile cele mai longevive și rezistente la boli din regnul animal. Profesorii Mark Tomás McAuley și Amy Morgan de la Universitatea Salford din Marea Britanie au prezentat noi dovezi privind legătura dintre inflamație, metabolism și epigenetică, oferind o perspectivă asupra modului în care aceste procese pot fi țintite terapeutic pentru prelungirea vieții sănătoase. Cercetătoarea Luisa Bâcă de la Barts Heart Center din Londra a explicat modul în care îmbătrânirea influențează ritmul cardiac, evidențiind noi direcții de diagnostic și intervenție preventivă în bolile cardiovasculare asociate vârstei. Doctorul Raghav Sehgal de la Yale University, SUA, a prezentat modele multi-sistemice de analiză a îmbătrânirii, bazate pe integrarea datelor biologice, neurologice și metabolice. Fondatorul International Longevity Alliance Ilia Stambler și Alexander Tietz-Latza, președintele ILA, au adus în discuție dreptul la longevitate sănătoasă ca parte a drepturilor fundamentale ale omului în societatea contemporană.

Congresul Internațional de Longevitate a fost organizat în parteneriat cu International Longevity Alliance și Vetek Association – the Movement for Longevity and Quality of Life. Evenimentul a deschis oficial Longevity Expo Forum Fest – singurul târg din România dedicat longevității, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine până pe data de 13 noiembrie la Biblioteca Națională a României.